Acasă Mama Pământ Plante Usturoi servit cu magie, traditii si superstitii

Usturoi servit cu magie, traditii si superstitii

302
2
Usturoi servit cu magie, traditii si superstitii
Usturoi servit cu magie, traditii si superstitii

Iubit si dispretuit totodata pentru gustul sau, dar proprietatile sale magice si terapeutice, usturoiul s-a bucurat de porecle dintre cele mai curioase: „trandafirul urat mirositor”, leacul pentru de toate”, „penicilina ruseasca”, „vanilia de Bronx” sau „parfum italienesc”. Conversatia despre proprietatile vindecatoare ale usturoiului a pornit o cu mii de ani in urma si continua chiar si azi. Totusi, cele mai fascinante povesti despre usturoi sunt cele care relateaza despre atribuitele sale magice. Acest prim articol dedicat usturoiului este o incursiune universala in lumea plina de mister si magie a traditiilor ce-l inconjoara.  

Cum s-au nascut primele legende despre usturoi

Usturoi
„Usturoiul e facut de Dumnezeu si e pacat sa-l calci cu picioarele. „

Uimitoarea lume a folclorului si mitologiei ne furnizeaza raspunsunri dintre cele mai diferite cu privire la originea usturoiului. In folclorul romanesc, usturoiul nu este doar o simpla aromata si planta medicinala. Potrivit spuselor Elenei Niculina Voronca, poporul spune ca „usturoiul este om; are cap, are cruce, este imbracat in haine, iar firele de usturoi se numesc catei”. Usturoiul este o planta cristoforica („poarta pe el semnul Crucii„) si sacra pentru ca: „Usturoiul e facut de Dumnezeu si e pacat sa-l calci cu picioarele. Cand cureti usturoiul si arunci cojile in foc, sa nu cada pe jos.”

Traditia indiana confera si ea usturoiului o origine sacra, spunand ca s-a nascut dintr-o picatura de amrita (ambrosia divina) pe Garuda, obosit fiind, a scapat-o fara sa vrea pe pamant. Garuda, cel care-l poarta pe Vishnu printe nori, e marea pasare mitica, careia budistii si hindusii i se rugau pentru a alunga vrajile, magica neagra, spiritele raufacatoare si care avea puterea de a indeparta din oameni efectele otravurile ingerate.   

O legenda islamica spune ca atunci cand Diavolul a plecat din Gradina Edenului, de sub piciorul lui stang a rasarit usturoiul, iar de sub cel drept ceapa. Manuscrisul Bowers, un tratat medical budist datand din secolul al V-lea, mentioneaza o legenda care spune ca usturoiul s-a nascut din sangele unui demon. Potrivit lui Plinius cel Batran (23-79), vechii egipteni invocau usturoiul si ceapa ca divinitati atunci cand depuneam juraminte. Arheologii au descoperit in mormintele egiptene bulbi de usturoi imbracati in argila alaturi de trupurile celor plecati. Totusi, nu se stie cu exactitate daca acestia reprezentau monede de schimb in viata de dincolo sau pentru a potoli mania zeilor.

Usturoi – antidot pentru vampirilor si strigoilor

Fara indoiala, romanului lui Bram Stoker, Dracula, ii revine un mare merit in faptul ca intreaga lume a ajuns sa cunoasca credinta populara romaneasca cu privire la usturoiul care alunga vampirii.

Castelul Bran
Castelul Bran

Totusi, din aceasta parte a lumii, cred ca lucrurile stau un pic diferit. Cu tot respectul care se cuvine celor ce cred ca usturoiul e antidotul romanesc impotriva vampirilor, dati-mi voie sa afirm ca se inseala amarnic. Montague Summers, autorul cartii „Vampires and Vampirism” mentioneaza ca usturoiul e folosit impotriva vampirilor in multe culturi ale lumii, iar in China si Malaezia parintii ungeau fruntile copiilor cu usturoi. Totodata, el mentioneaza ca nu doar usturoiul avea astfel de proprietati, ci si alti copaci sau ierburi.

Dar, intr-o lume mitica invadata de atatea creaturi intunecate, spirite raufacatoare, vampiri si alte fiinte malefice, nu e de mirare ca era necesar un fel de antidot universal, extrem de raspandit si accesibil precum usturoiul. Ca si Montague, Theresa Bane vine sa completeze lista armelor vegetale de protectie impotriva acestor spirite, afirmand ca usturoiul „nu este un mijloc de intimidare universal”, existand si altele ce pot fi folosite pentru alungarea vampirilor — seminte de mac, boabele de orez si susan, aschii de fier, piper. „Toate acestea aruncate spre vampir sau imprastiate in drumul lui il vor obliga sa se opreasca si sa le numere; astfel, aceasta alergatura va dura pana catre dimineata cand soarele rasare si-l distruge; aceasta este credinta tribului Sucoyan din Indiile de Vest.”       

Vampirii nu sunt o inventie romaneasca 

Se pare ca termenul „vampir” a aparut pentru prima data ca „upir” (in limba rusa veche, 1047) intr-o nota veche scrisa de catre un preot care a transcris o carte de psalmii. Acolo este mentionat „upirul cel rau”. Se presupune ca „upir” vine din limba tatara unde apare ca „ubyr” si inseamna “vrajitorie”. O alta mentiune dateaza din secolul al XI-lea si este legate de Sfantul Grigorie care vorbeste despre cultul paganilor pentru „upiri”.

Melampus si Theophrastus (371-287), doi mari vindecatori, vorbesc in scrierile lor despre credinta grecilor in puterea usturoiului de a proteja oamenii impotriva vrajitoriei si vampirilor. Totusi, daca ne uitam cu mai multa atentie in cartile literaturii de specialitate, vom vedea ca Antichitatea nu folosea termenul de vampir, desi exista numeroase trimiteri la fiinte supranaturale care se hranesc cu sange sau carne de om:

  • Vetalas si zeita Kali in mitologia indiana;
  • Empusae, Lamia si Strix in mitologia greco-romana;
  • Scripturile din Delphi au un intreg capitol dedicat vampirilor;
  • Xortdan (Hortdan) este o creatura a mitologiei din Azerbaijan care se ridica din propriul mormant si poate lua infatisarea oricarui animal;
  • Vrykolakas sau Kallinkantzaros, alte creaturi ale mitologiei grecesti.

Lista complet este extrem de lunga, dar, aceasta nu inseamna ca toate creaturile rele din intreaga lume mitologie se califica ca vampirii in definitia curenta a cuvantului. Theresa Bane, autoarea cartii „Encyclopedia of Vampire Mythology”, face o distinctie clara intre vampiri (ex. Agta din Phillipines, Abchachu din Bolivia) si „spirite vampirice” (ex. Chochonyi din Argentina, sau Aipalookvik in Alaska, Groenlanda si Canada de Nord). Asa cum bine subliniaza, nu toate aceste creaturi se hranesc carne sau sange de om si nici nu pot fi alungate cu usturoi.  

Aceste fiinte supranaturale sunt personaje des intalnite in povestile si legendele noastre populare. Mircea Vulcanescu in Mitologie Romaneasca vorbeste despre 46 de astfel de fapturi dintre care 37 (84%) sunt malefice (spirite rele), 8% sunt fiinte benevolente, iar 8% neutre. Cu alte cuvinte, putem spune ca fiintele malefice domina ca prezenta mitologia romaneasca. Etnologul Romulus Vulcanescu identifica cateva categorii majore de astfel de creaturi: „strigoi”, „moroi”, „pricolici”, „tricolici”.  

Usturoiul care alunga spiritele malefice

Usturoi
Usturoiul care alunga strigoii si toate celelalte spirite malefice

Studiile de etnologie romaneasca prezinta numeroase traditii si obiceiuri legate de usturoi, dar cele mai multe dintre ele sunt legate de anumite zone specifice, regiuni sau sate, astfel incat nu putem considera ca se refera la intreaga populatie. Ca si in cazul altor plante, traditiile populare legate de usturoi cu privire la puterile sale magice sunt corelate cu importante sarbatori religioase (Sfantul Gheorghe, Cincizecime, Sfantul Andrei, Craciun, Anul Nou, Rusalii, etc), dar nu numai. Ghirlandele de usturoi pot fi vazute si astazi atarnand in pridvoare, cerdacuri sau in jurul casei.  

In Romania usturoiul este considerat a fi o planta magica care protejeaza oamenii, animalele si gospodaria de spiritele rele, strigoi, iele, deochi si diferite boli. In principal de ziua Sfantului Andrei (Noiembrie 30), Craciun (Decembrie 25), Revelion, Boboteaza sau Rusalii localnicii face o cruce cu usturoi pe tocurile usilor si ferestrelor, stresinile casei, grajduri si hambare, ca sa nu se apropie duhurile necurate de casa.

Usturoiul mai este purtat si ca planta de leac de catre calusarii banateni, pentru ca este, spun ei, placut miluitelor” (zanelor) si anuleaza cel mai bine raul cauzat de ele.

30 noiembrie este sarbatoarea din calendarul crestin care are o mare legatura cu credintele legate de aceste spirite malefice si usturoi. Pentru mai multe informatii cu privire la Rucodelia, Hora usturoiului si alte obiceiuri legate de usturoi, te invit sa citesti articolul Traditii si obiceiuri de ziua Sfantului Andrei.

Potrivit lui Theophrastus, vechii greci puneau usturoi pe mormanele de pietre amplasate la intersectii ca semn de cinstire pentru Hecate, zeita de magiei, noptii, Lunii, fantomelor si necromantiei. Aceasta superstitie este legata de faptul ca usturoiul amplasat la drum protejeaza calatorii din spiritele rele si dezorieteaza demoni.

Montague Summers mentioneaza cum in Indiile Vestice populatia bastinasa alunga farmecele facute de vrajitoare si vrajitorii numiti „obeah”. Tribul Buriat din Mongolia cred ca femeile care au muri dand nastere si care sunt cunoscute pentru ca se intorc sa bantuie pe cei vii, pot fi recunoscute dupa mirsoul de usturoi pe care-l degaja in jurul lor.  

Folclorul corean vorbeste despre usturoi in mitul creatiei vechiului regat Gojoseon. Atunci un urs care a mancat 20 de catei de usturoi si manunchiuri de plante aromatice coreene timp de 100 de zile s-a transformat in femeie. Exista si o mentiune cu privire la usturoriul care alunga tigrii.

Usturoi – ajutor pentru femei, copii si suflet

In cele ce urmeaza am incercat sa sintetizez tematic cateva dintre obiceiurile si traditiile legate de usturoi cel mai des intalnite ale altor popoare, punctand pe alocuri asemanarile cu credintele romanesti. Exemplele sunt culese din literatura de specialitate, iar lista o poti gasi la finalul articolului. Voi incepe cu cele ce privesc femeile, maritisul si ingrijirea copiilor.  

Usturoi

La cununie, in Dolj, cand mirele si mireasa trec de trei ori prin fata tuturor icoanelor, femeia ia din tava cu orz, stafide si alte bucate, trei catei de usturoi, cinci monede, graunte si fructe, pe care le arunca inspre tinerii care asista la ceremonie, astfel acestia vor avea parte de recolte imbelsugate;

In Moldova, femeia care-si doreste doar doi copii, mireasa fiind, pune doi catei de usturoi in pantofii sau ghetele noi pe care le primeste in dar de la ginere. Tot in acesta zona, femeia care vrea sa ramana insarcinata trebuie sa puna noua fire de usturoi intr-o jumatate de litru de rachiu; sticla e lasata timp de noua zile pe prichiciul hornului, dupa care ea poate bea amestecul.  In Suceava cand femeia vrea sa renunte la alaptat isi freaca sanii cu usturoi pentru a opri laptele.  

Copilul nebotezat este ferit de duhurile necurate, daca i se pune usturoi sub limba. Gorovei si Ciausanu amintesc ca „primavara cand umbla ielele, copii cresteaza un catel de usturoi, se freaca cu el pe frunte, pe barba, pe buci si il pun in caciula.” Tot acestia spun ca ielele sunt sufletele femeilor care au facut vraji. Ele nu pot patrunde in casele cu usturoi, iar atunci canta: Nup, cusnup, in casa c-usturoi nu ma duc!”

Jean Chevalier & Alain Gheerbrant, dar si Montague Summers, mentioneaza credinta populatiei Batak din Sumatra ca usturoiul are puterea de a aduce inapoi sufletul in trup. De asemenea, in regiunea Var (Draguignan, Franta), in focurile aprinse pe strazi de Sarbatoarea Nasterii Sfantului Ioan Botezatorul se prajeau catei de usturoi care apoi erau luati acasa pentru a purta noroc.

Usturoi – protectie si ajutor pentru animalele

In traditia romaneasca, usturoiul nu doar protejeaza animalele de casa de strigoi sau salbaticiuni. In Tara Oltului o impletitura de usturoi pusa la grinda grajdului impiedica nevastuica, sarpele si helgea (o specie de nevastuica) sa muste vitele. In alte regiuni (ex. Suceava, Valcea, Bihor), localnicii ung ugerul vitelor cu usturoi crezand ca astfel vor da lapte bun tot anul.  Din acelasi motiv, taranii le afuma cu tamaie si le ung cu usturoi pe la solduri, acesta fiind unul dintre cei mai raspanditi factori apotropaici. In Suceava, de Boboteaza (6 ianuarie) este bine ca vacile sa fie stropite cu suc de usturoi, ca sa nu le piara laptele.

In Bucovina in noaptea de ajun a Anului Nou, oamenii incep sa unga usorii si pragurile casei si ale acareturilor cu usturoi si cu mai multe feluri de unsori. Urma lasata in urma trebuie sa aiba forma de cruce. Apoi, tot sub forma de cruce, se ung toate animalele din gospodarie si toti membrii familiei. Astfel, se crede ca in decursul anului viitor, gospodaria si toate vietuitoarele din ea vor fi aparate de apropierea lui “Bata-l Crucea” (diavol) si a strigoilor care au puterea de a lua mana vacilor. Tot legat de animale si usturoi, literatura mentioneaza alte supersitii si credinte:  

  • Sa nu se piseze usturoi pe masa, pe pat sau pe brate, adica pe un plan ridicat de la dusumea, pentru ca porcii vor fi afectati de branca si vor muri (Tecuci);
  • Cine mananca usturoi nu trebuie sa umble pe langa albine pentru ca acestora nu le place mirosul si risca sa fie intepat (Suceava);
  • In Tara Oltului o impletitura de usturoi pusa la grinda grajdului impiedica nevastuica, sarpele si helgea (o specie de nevastuica) sa muste vitele;
  • Daca esti pe camp si simti miros de usturoi, inseamna ca un sarpe e in apropiere; ca sa nu se aporpie serpii de tine, se trece usturoi prin incaltaminte sau se freaca picioarele cu el (Tecuci).

“Chiar in zilele noastre, pastorii din Carpati inainte sa-si mulga pentru intaia oara oile, isi freaca mainile cu usturoi sfintit, pentru a feri turma de muscaturile Serpilor.” (Chevalier & Gheerbrandt)

Usturoi pentru recolte bogate

Traditiile romanesti fac trimiteri cum si cand se planteaza usturoiul. Prima observatie este ca usturoiul odata semanat intr-un an, trebuie semanat si-n anii ce urmeaza, pentru ca altfel se razbuna si nu-ti mai merge bine. Explicatia populara este ca „usturoiul e cap si el vrea cap; si daca nu-l stapanesti cum se cade, poti sa mori.”

Usturoiul se seamana de Sfantul Dumitru (26 octombrie). Daca nu o faci pana atunci, aduce paguba, „da de pui macar cateva fire in pamant, poti sa semeni si dupa Sfantul Dumitru” (Voronca, satul Mihalcea). Mai mult decat atat, Gorovei & Ciausanu precizeaza ca:

„Samanta tare (secara, porumbul, graul) se seamana cand luna e in crestere. Pe cea moale (in, canapea, ovaz), cand e luna in descrestere. Ceapa, usturoiul, cartoful si toate zarzavaturile sa le semeni inainte de secerea primului patrar; iar semintele ce fac fructul in varful paiului, sa le semeni dupa primul patrar.”

In Suceava se spune ca dupa ce ai mancat usturoi, foitele trebuie aruncate la drum, asa recoltele vor fi bogate anul viitor. Tot in Suceava, in dimineata Invierii Domnului, cand femeile merg la biserica cu pasca pentru a fi sfintita acesteia, acestea pun sub ea mai multi catei de usturoi. Odata sfintit si apoi pus in  pamant si incoltit, se crede ca nu se va strica niciodata.

Iar, daca tot am vorbit de semanatul usturoiului, nu puteam sa ignoram traditiile cu privire la mancatul acestuia. In Mihalcea, se spune ca daca mananci usturoi noaptea, nu trebuie sa-l cureti, ci sa-l pisezi asa cum e, pentru ca „lui ii e rusine ca-l golesti si te blesteama. Usturoiul e nascut dimineata, cand rasare soarele, sa ceapa, noaptea.”

  • „Vineri seara sa nu mananci usturoi, caci a doua zi nu ti se poate impartasi ingerul.”
  • „In ziua de Sfantul Ioan Taierea Capului, usturoi nu se mananca, pentru ca usturoilu e ‘cap’ si nu se mananca nici ceapa, nimic ce are cap, Asemenea si de Ziua Crucei, caci usturoiul are cruce”.

Usturoi pentru deochi si capcana pentru hoti …

Contrar impresiei generale, nu doar romanii vorbesc si se tem de deochi. Chevalier & Gheerbrandt sustin ca una dintre cele mai persistente traditii, din bazinul mediteranean si pana in India, este ca usturoiul fereste de deochi. “Din aceasta pricina, gasim in Sicilia, in Italia, In Grecia si in India manunchi de capatani de usturoi legate cu lana rosie. In Grecia, simplul fapt de apronunta cuvantul usturoi te pazea de deochi.” Voronca, ne aduce aminte ca in satul Costina, in Siret, de Ajun, se pune usturoi in “cornurile de masa si e bun de deochi, e bune de vaci, e bun de orice leac.” De asemenea, la noi femeile de la tara descanta de deochi cu usturoi. Pentru ca deochiul este extrem de prezenta in traditiile si superstitiile romanesti, nu voi insista asupra acestuia acum, pentru ca merita un articol dedicat in exclusivitate.  

Traditia noastra spune ca nu e bine sa furi usturoi pentru ca nu-ti va merge bine: “cine fura usturoi, nu vede raiul”. Mai mult decat atat, usturoiul te ajuta sa prinzi hotii:

  • „Usturoi de furi, el te descopere, fie macar si in cativa ni, tot iese la iveala”; (Siret)
  • „Cand ti se fura ceva, mergi iute si ungi limba clopotului de la biserica cu usturoi si tragi clopotul, ca se aude indata cine ti-a furat”; (satul Mihalcea);
  • „Sa ungi iute locul acela unde t-a furat lucrul si indata auzi”.    

Usturoiul mult iubit, dar si detestat …

Desi universal apreciat deopotriva pentru protectia pe care o confera impotriva raului, dar si pentru proprietatile sale terapeutice, usturoiul a cunoscut si perioade in care a fost extrem de detestat. Vinovat de aceasta din urma situatie este mirosul sau extrem de puternic.

Grecii, romanii si indienii din clasele aristocratice considerau mirosul de usturoi vulgar. Preotii egiptenti, venerau usturoiul, il ridicau la rang de zeu, dar evitau sa-l manance. La curtea regelui Alfonso de Castilia, cavalerii care erau prinsi mirosind a usturoi erau exclusi din inalta societate timp de o saptamana. Desi musulmanilor le era permis sa-l consume, nu puteau merge la moschee mirosind a usturoi.

In Anglia se considera ca mirosul de usturoi este total nepotrivit pentru o doamna, domnisoara, sau chiar domn interesat sa le curteze.

Probabil ca nu intamplator, societatea americana a adoptata aceeasi atitudine fata de usturoi pana prin anii ‘40. Pana atunci, usturoiul era folosit ca ingredient in bucatariile mai multor etnii, iar de aici si poreclele pe care si le-a astras usturoiul: „vanilie de Bronx”, „parfum italian”. Poate nu stii, dar povestea oficiala numelui orasului Chicago spune ca acesta vine de la versiunea din limba franzeca a cuvantului shikaakwa” („ceapa care pute”) care in zona Miami-Illionois se referea in realitate la usturoiul ce crestea in belsug pe malurile raului Chicago.

O prima concluzie despre usturoi …

Probabil ca Voronca sintetizeaza cel mai bine diversitatea traditiilor, obiceiurilor si superstitiilor romanesti cu privire la usturoi:

„Busuiocul e inspiratorul dragostei, usturoiul – scutul cel mai puternic in contra strigoilor, pociturilor si deochitorilor, precum si aparator de boale, iar de mirosul tamaiei dracul fuge şi nu se poate lipi de om; toate aceste trei puteri, intarite si cu puterea lui Dumnezeu, devin un zid de aparare in jurul omului si nici un dusman nu se poate apropia; inarmat cu aceste trei scuturi, chiar nesfintite, dar sorocite, afara de usturoi, care este singur puternic, nu trebuie nimeni sa aiba frica de nimic; pe la miezul noptii, se poate merge singur oriunde, pe campii sau in padure, caci orice ar iesi inainte nu poate face nici un rau; usturoiul si busuiocul trebuie semanat anume intr-un loc ferit si curat, in gradina, ca sa se inmulteasca.”

Legenda lui Dracula a ancorat si mai bine in memoria colectiva recenta credinta ca usturoiul este un antidot universal impotriva vampirilor si strigoilor, dar daca luam in considerare numeroasele exemple de mai sus, un lucru este evident. Usturoiul are o relatie de lunga durata cu multe civilizatii, acestea avand in comun traditii si credinte similare, dar si aspecte specifice, unice. Aceste relatii s-au construit de-a lungul a mii de ani prin energia data acestor credinte si practicarea lor. Ele se pastreaza si azi, iar elementele magice care le inconjoara poarta cu ele semnificatii mult mai profunde decat ne-am fi putut imagina. Iar, celor care se intreaba de ce nu am amintit deloc despre atributele sale terapeutice, vreau doar sa le spun ca urmeaza in curand un al doilea articol despre atotputernicul usturoi.

Bibliografie:

  1. Aggarwal, Bharat B. Mirodenii vindecatoare. Brasov: Editura Adevar Divin, 2016.
  2. Bane, Theresa. Encyclopedia of Vampire Mythology. Editura McFarland, 2012.
  3. Block, Eric. Garlic and Other Alliums: The Lore and The Science. Editura Royal Society of Chemistry, 2015.
  4. Chevalier, Jean & Gheerbrandt, Alain. Dictionar de simboluri. Bucuresti: EdituraArtemis, 1995.
  5. Ciausanu, Gh. F. Superstitiile poporului roman. In asemanare cu ale altor popoare vechi si noi. Bucuresti: Editura Saeculum Vizual, 2014.
  6. Cooper, Levi. World of the sages: garlic breath. 2008.
  7. Craznic, Oliviu. Despre strigoi si vampiri. 2011.
  8. Evseev, Ivan. Dictionar de magie, demonologie si mitologie romaneasca. Timisoara: Editura Amacord, 1998.
  9. Gorovei, Artur & Ciausanu, Gh.F. Credinte si superstitii romanesti. Bucuresti: Editura Humanitas, 2013.
  10. Greyduckgarlic.com. History of Garlic.
  11. Johns, Jason. Growing Garlic – A Complete Guide To Growing, Harvesting and Using Garlic. Editura CreateSpace, 2017.
  12. Pamfile, Tudor. Mitologie romaneasca. Bucuresti: Editura All, 1997.
  13. Porritt, Gwen. Garlic. 2007.
  14. Stanculescu, Catalin. Strigoi vii, morti, moroi si pricolici in mitologia romaneasca. 2017.
  15. Summers, Montague. Vampires and Vampirism. New York: Editura Dover Occult, 2005.
  16. Voronca, Niculita Elena. Datinile si credintele poporului roman adunate si asezate in ordine mitologica. Iasi: Editura Polirom, 1998.
  17. Vulcanescu, Mircea. Mitologie romana. Bucuresti: Editura Academiei, 1985.

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here